Rusia va duce în CSI o politică de anexiune

O predicție confirmată. Scris: 15 ianurie, joi, 2004.

În numărul de marți, cotidianul ”Vremea” inserează un amplu interviu cu Konstantin Zatulin, directorul Institutului țărilor CSI de la Moscova. Acesta profită de atenția ce i s- acordat pentru a aminti că a sprijinit întotdeauna pe față elementele separatiste din Osetia, Abhazia și Transnistria. El condideră că politica Rusiei față de fostele republicii sovietice va fi, sub Putin, spre deosebire de perioada Elțîn, una ofensivă.



Zatulin   mai susține că angajamentul luat  de Moscova la summitul OSCE de la Istanbul de a-și evacua trupele și arsenalul din stânga Nistrului a fost o greșeală a fostei administrații de la Kremlin, fapt ce aduce astîzi Rusiei mari daune. În plus, directorul Institutului țărilor CSI afirmă că eventualiatea unirii Republicii Moldova cu România constituie un pericol pentru Rusia.

Aș fi putut, desigur, trece cu vedere gestul comis de Zatulin. La urma urmei, în Rusia există o sumedenie de politologi care îndrugă verzi și uscate. Și în genere, în fosta metropolă pe mică pe ceas se întâmplă fel de fel de năstrușnicii. Dar înseamnă oare asta că ele toate trebuie să se bucure de răsfățul presei?

Unii ruși, bunăoară, se scaldă iarna în apa înghețată a rîurilor și  lacurilor. Alții își bat nevestele. Zice-se că Rusia ocupă un loc de frunte în lume în ceea ce privește violența în familie. Însă rezultă oare de aici că  laba cu care Ivan și-a lovit soția peste bot  trebuie să lase neapărat urme nu numai pe fizionomia ei, ci și în mass-media? Așa am ajunge prea departe.

Mulți ruși, de exemplu, beau cât șapte. Sunt de neîntrecut la îngurgitarea de alcool pe cap de locuitor. Cu toate acestea, Cartea recordurilor Guiness nu-i ia în seamă. Știți de ce? Pentru că ar falimenta. În cazul în care Guiness book s-ar aventura să înregistreze toate recordurile rușilor în materie de beție, autorii cărții s-ar vedea siliți să scoată câtetre-patru volume pe zi, fiecare cu spațiul tipograafic al unui roman balzacian.

La fel și cu beția de cuvinte din interviul lui Zatulin. L-am putea ignora ca pe mulți alții de teapta lui. Cu toate acestea, asupra unor declarații ale directorului Institutului șărilor CSI vom zăbovi puțin.

Vorba e că Zatulin este consilierul lui Iuri Lujkov, primarul Moscovei și un apropiat al celor care conduc actualul partid de guvernământ din Federația Rusă.  El, deci, e mai mult decât un personaj bine informat.

Zatulin se numără printre experții care elaborează din umbrăpolitica rusească.  Tocmai asta însă îi joacă festa. În interviul din ”Vremea”, el creează impresia că îl ia gura pe dinainte. Spune se pare ceea ce oficialitățile ruse au deocamdată doar în minte.De fapt, directorul Institutului șărilor CSI dezvăluie două lucruri.

Primul. Chiar dacă reunirea Transnitrieicu Moldova ar putea să constrângă până l urmă Chișinăul  să rămână pe orbita Moscovei, un atare deznodământ , în opinia lui Zatulin,  trebuie evitat. Și asta din două motive. Mai întâi, zice politologul rus, viitorul Moldoveiridică, în prezent, niște semne de întrebare. Nu există garanții, crede el, că aceasta nu se va uni vreodată cu România. Mai apoi, Chișinăul face parte la ora actuală din GUUAM, o organizație internațională pe care unele republici ex-sovietice au format-o fără Rusia și au îndreptat-o împotriva Rusiei.N-are astfel rost, sugerează Constantin Zatulin, să cedezi Transnistria unei țări dintr-un bloc de state va fi în viitor ostil Rusiei.

Mai departe. Zatulin crede are încă șanse să preia controlul asupra unor regiuni pierdute în urma dispariției URSS. Tocmai  acesta este cel de-al doilea lucru dezvăluit de directorul Institutului țărilor CSI. El spune că mișcările separatiste din Osetia, Abhazia și Trasnistria  trebuie  susținute, întrucât oamenii din aceste regiuni luptă pentru dreptul lor de a trăi într-un stat rus. Cu alte cuvinte, lupta pentru refacerea imperiului continuă. Curios, nu? Zatulin dă de înțeles astfel că posibilitatea anexării respectivelor teritorii există încă.

Având în vedere toate acestea, ar putea să aibă dreptate acei observatori străini care cred că alipirea unor regiuni rebele din CSI, precum Osetia, Abhazia și Transnistria, e în interesul personal al lui Putin. O asemenea revanșă ar reclama modificarea Constituției. Ăn urma acestui fapt, președintele rus ar putea să obțină modificarea legii supreme ăn Rusia. Ăn urma acestui mandat, președintele ar putea să obșină cel de-al treilea mandat, lucru imposibil în actualele condiții.

Putin nu vrea să modifice Constituția fără un motiv serios, deoarece se teme să creeze un precedent juridic periculos care ar zdruncina sistemul constituțional al țării. Dacă însă s-ar reuși anexarea unor   teritorii străine, probleme s-ar rezolva de la sine.

Așa o fi sau altfel, Zatulin anticipează practic viitoarele mișcări  expansioniste ale Kremlinului în spațiul CSI. Această constatare ne obligă la o concluzie. Așa-zisa politică ofensivă a Moscovei nu-i decât un eufemism, îndărătul căruia se ascund planurile anexioniste ale președintelui Putin.